Aseara mi-am facut de cap. Dupa cateva zile de munca intensa si dormit foarte putin, am simtit nevoia sa fac o nebunie. Nu una mare, ci una mai micuta, asa, doar ca sa simt ca nu ma mai limiteaza nimic, ca nu mai am vreun program strict de respectat (macar pentru un weekend). Asa am ajuns sa fac

fondue de ciocolata – dulce, cremos si inmiresmat.

fondue de ciocolata

Ce poate fi mai relaxant decat sa inmoi o bucatica de fruct exotic parfumat in ciocolata neagra topita? E ca si cum mi-as spune: “esti libera sa faci tot ce vrei si sa traiesti clipa!”. Nu exista reguli, nu exista limite.

Asa ca mancarea poate spune multe despre noi, despre viata noastra interioara, despre alegerile pe care le facem la un moment dat. Nu e nimic intamplator. Nici chiar atunci cand alegem ce mancare sa trecem in meniul cotidian.

Pentru cine nu a incercat experienta pana acum: se ia ciocolata (cat mai de calitate, bineinteles) si se topeste la bain-marin – se asaza intr-un vas pus deasupra altui vas in care fierbe apa. Fundul vasului cu ciocolata nu trebuie sa atinga apa din celalalt vas.
Apoi, ciocolata topita se toarna cu grija in vasul de fondue (sa nu se scurga cumva stropi de condens de pe fundul vasului exact in ciocolata, ca se arde). Eu am ales banane si kiwi, dar le-am taiat mai mari decat ar fi trebuit. Feliutele mai subtiri sunt mai estetice si mai delicioase pentru ca au… mai multa ciocolata. Data viitoare trebuie sa incerc cu ciocolata alba, desi este mai sensibila si mai greu de topit decat cea cu cacao.

Foto: © Vasileva | Dreamstime.com