Selectează o Pagină

ce-am-facut-cand-m-am-ingrasat

Aceasta este experienta mea, 100% autentica, traita recent. Caci luna septembrie a iesit din tiparele lui 2016. Am intrat intr-un proiect dificil, care m-a facut sa ma simt si un pic detectiv si care mi-a cerut si vointa, si energie, si rabdare.

Am fost constienta inca din primele zile ca nu voi gestiona relatia cu mancarea in niciun fel. Ca nu VREAU sa gestionez relatia cu mancarea. Ca ma voi lasa dusa de val. Dar asta, in mod responsabil. Adica, imi voi asuma responsabilitatea pentru deciziile mele si nu ma voi simti vinovata, rusinata si fara vointa.

Sa lasam teoria deoparte. Lucrurile au stat cam asa: avand de lucru si peste 10 ore pe zi, nu mai aveam timp de nicio alta activitate, care mi-ar fi adus relaxare, energie, detasare. Nu am mai avut timp nici de sport, nici de plimbare sau de orice alt rasfat. Si am stiut ca daca imi vine vreun gand de mancare, ma voi duce sa mananc. Indiferent de gand (carbohidrati, prajituri, branzeturi sau ce alte lucruri pline de calorii or mai fi prin frigider sau debara). Nu ar fi avut rost sa ma opun acestei stari de fapt.

CITESTE SI  Lumea in roz

Am lasat lucrurile sa se intample in voia lor. Am inceput sa ma simt mai mare si hainele sa stea mai urat pe mine. Dar NU m-am cantarit. Am vrut sa evit sa intru in panica. Doar stiam ca ma voi ingrasa, de ce sa mai am nevoie de confirmari? 🙂

Luna septembrie a trecut. S-a incheiat si proiectul. Am revenit la ritmul normal de lucru. Am inceput o activitate care ma pasioneaza (nici vorba sa imi fie gandul la mancare). Am observat ca mananc doar de foame. Si ca ma opresc daca m-am saturat. Ba, mai mult, ma opresc dupa ce iau doua-trei guri dintr-o portie (de tort!), desi, de cand ma stiu, am fost obisnuita sa termin totul din farfurie, asa cum am fost invatata acasa. Dar minunea s-a intamplat! Musc dintr-o bucatica de ciocolata si gata! Imi este suficient.

CITESTE SI  Dependenta de mancare

Zilele trecute, mi s-a parut mie ca nu ma mai simt asa mare si m-am cantarit. Nu mi-a venit sa cred! Am mai putin decat atunci cand a inceput toata nebunia lui septembrie.

Iata ca am trecut usor prin aceasta experienta de ingrasare-slabire, fara stres, fara resentimente.




Viata nu este ca un rau cu curgere lina, constanta. Sunt suisuri si coborasuri, perioade mai bune si mai putin bune. Pana la urma, conteaza cum abordam provocarile vietii, cum le intelegem si ce lectii invatam.

Daca te confrunti cu o relatie tumultuoasa in ceea ce priveste mancarea si vrei sa vezi lucrurile dintr-o noua perspectiva, arunca o privire pe pagina de coaching. Poate vrei sa urmezi sedinte de food psychology coaching sau sa faci exercitii in ritmul tau, alegand programul de dezvoltare personala.

Daca iti plac vestile bune si noutatile

Buna! Sunt Elena Ceciu, Coach in Psihonutritie.

Vreau sa iti ofer GRATUIT un indrumar pentru schimbare despre mancare si diete, in format PDF. 

Unde sa iti trimit indrumarul?

 

Iti multumesc pentru inscriere!