Zilele trecute, am auzit cum una dintre clientele mele a fost trimisa, de catre nutritionist, la psihiatru.

Cu alte cuvinte, cand nutritionistul si-a dat seama ca nu mai stie ce sa-i faca, i-a venit o idee „geniala”: a trimis-o la specialistul in boli psihice.

de ce nutritionistul ne trimite la psihiatru

Ca sa fie lucrurile clare (si pentru domnul nutritionist): orice provocare nutritionala este legata de o problema in alte arii ale vietii. Fie ca e vorba de o povara pe suflet, de o experienta nedigerata din copilarie, fie ca e vorba de o situatie stresanta sau anxiogena din prezent.

Nutritionistul analizeaza cu lupa ce avem in farfurie. Ma rog, pana la un punct e bine si chestia asta chiar functioneaza. Dar daca nu gasim adevarata cauza a problemei (lucrul acela care ma supara si care ma determina sa mananc compulsiv sau sa rontai tot timpul, sau sa mananc noaptea, de exemplu), normal ca nu sunt sanse de reusita.

Bun, am o problema: nu mai am serviciu; m-am certat cu partenerul; copilul nu se integreaza la gradinita etc. Este o problema , poate, obiectiva. Si, ca sa ma relaxez, mananc. As putea face si alte lucruri, dar sa ma duc la frigider este cel mai la-ndemana. Ei, bine, asta nu inseamna neaparat ca am o problema psihica. Asta nu inseamna ca trebuie sa ma duc la psihiatru. E adevarat, nu functionez in prezent in mod optim si e nevoie de schimbare in viata mea. Dar in acest caz nu am nevoie de medicamente pentru bolnavii psihic…

Sa revenim, domnule nutritionist! Faptul ca puteti sa dati niste idei de combinatii de ingrediente care sunt sanatoase, sa faceti niste meniuri inteligente, sa le adaptati in functie de nevoile de sanatate ale pacientului mie mi se pare extraordinar. Insa trebuie sa mentionez ca, daca dieta prescrisa nu tine cont si de sufletul, si de psihicul clientului Dvs., strategia aceasta va ajunge la un moment dat intr-un punct mort.

In plus, cu cat restrictiile sunt mai mari, cu atat dieta prescrisa de Dvs. creeaza stres in organism. Si orice strategie de vindecare sau de slabire tinuta sub imperiul stresului este sortita esecului.




Nu suntem doar un corp caruia trebuie sa ii cantarim fiecare imbucatura si sa gasim combinatia ideala de nutrienti. Suntem OAMENI. Adica avem ganduri, emotii, vise, sperante. Si toate, absolut toate isi pun amprenta asupra relatiei cu mancarea.

A vorbi doar despre ceea ce mancam, pentru a ne rezolva problemele nutritionale, inseamna doar jumatate din discutie. Cealalta jumatate trebuie sa se refere la psihicul si la sufletul nostru.

Foto credit: Pixabay.com